Dô tempu anticu, l'èssiri umani sunu abbituati a usari fonti di caluri naturali e la ventilazzioni naturali pê matiriali asciutti, cumplitamenti vinculati dê cunnizzioni naturali e purtannu a na vascia pruduzzioni. Cu lu sviluppu dâ pruduzzioni, sti mètudi foru a picca a picca sustituiti di funti di caluri cuntrullati artificialmenti e disumidificazzioni di vintilazzioni miccànica.
Li asciugatrici muderni accuminciannu usavanu asciugatrici a lettu ntirmittenti e fissi. A mità-XIX sèculu, l'usu di l'asciugatrici tunnel signò lu passaggiu di l'operazzioni ntirmittenti a chiḍḍa cuntinua. Li asciugatrici a tammuru rutativi aggittaru efficacimenti li matiriali particulati, migghiurannu la capacità e l'intinsità di asciugatura. Quarchi nnustria sviluppò asciugatrici a funziunamentu cuntinuu su misura pî sò riquisiti spicìfici, comu li asciugatrici a tammuru ntê nnustri tissili e dâ carta.
Ntô princìpiu dû XX sèculu, li asciugatrici a spruzzu accuminciaru a èssiri usati ntâ pruduzzioni di latti, dannu nu strumentu putenti pi l'asciugatura di matiriali liquiti 'n scala larga. Accuminciannu di l’anni 40, cû sviluppu dâ tecnuluggìa di fluidizzazzioni, nasceru li letti fluidizzati e l’asciugatrici a flussu d’aria a àuta ntinsità e auta pruduzzioni. La subblimazzioni dû ghiacciatu, li radiazzioni e li asciugatura diilèttrici dettiru novi menzi pi suddisfari certi riquisiti. Li asciugatrici a infrarussi e a microonde accuminciaru a èssiri sviluppati nnî anni '60.
